Manuscrisul 10, 1889
Octombrie 1889

EXCELENȚA LUI HRISTOS

Sunt foarte surprinsă de cât de bine mă simt. Mi-a fost foarte teamă că munca din vară mă va slăbi pentru iarnă, dar spre lauda lui Dumnezeu voi spune că, în mila Lui, El m-a ridicat deasupra slăbiciunilor mele. Sunt mult mai bine decât am fost în ultimele luni, mai bine decât anul trecut.

Avem cele mai minunate întâlniri. Spiritul care a fost prezent la Minneapolis nu este aici. Totul se desfășoară în armonie. Sunt de față mulți delegați. La adunarea de la cinci dimineața vin multe persoane și întâlnirile sunt plăcute. Toate mărturisirile pe care le-am ascultat au avut un caracter înălțător. Ei spun că anul trecut a fost cel mai bun an din viața lor; lumina care strălucește din cuvântul lui Dumnezeu a fost clară și ușor de recunoscut – îndreptățirea prin credință, Hristos, neprihănirea noastră. Experiențele au fost foarte interesante.

Am participat la toate adunările de dimineața, afară de două. La ora opt, fratele Jones vorbește despre subiectul îndreptățirii prin credință și se manifestă un mare interes. Are loc o creștere în credință și în cunoașterea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. Sunt destul de mulți cei care nu au avut ocazia să audă până acum prezentarea acestui subiect, dar acum îl primesc și sunt hrăniți cu fărâme mari de la masa lui Dumnezeu. Mărturisirea comună tuturor celor care au vorbit a fost că acest mesaj de lumină și adevăr care a fost dat poporului nostru este tocmai adevărul pentru acest timp, iar în toate bisericile unde îl vor duce, lumina, alinarea și binecuvântarea lui Dumnezeu se vor vedea cu siguranță. Noi avem un ospăț de bucate grase, și atunci când vedem sufletele care înțeleg lumina, ne bucurăm, privind la Isus care este Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre. Hristos este marele Model. Caracterul Său trebuie să fie caracterul nostru. Toată excelența este în El. Întorcându-ne privirea de la om și de la orice alt model, cu fața descoperită Îl privim pe Isus în toată slava Sa. Mințile sunt umplute cu ideile grandioase și copleșitoare ale excelenței Sale; orice alt subiect devine lipsit de importanță și orice parte a disciplinei morale care nu promovează asemănarea cu chipul Lui este o pierdere. Eu văd înălțimi și adâncimi pe care le putem atinge, dacă acceptăm fiecare rază de lumină și înaintăm spre o lumină și mai mare. Sfârșitul este aproape și să ne ferească Domnul să dormim în aceste timpuri!

Sunt atât de recunoscătoare când văd la frații noștri lucrători dorința de a cerceta Scripturile pentru ei înșiși. A fost foarte mare lipsă de o cercetare profundă a Scripturilor, pentru a aduna în minte pietrele prețioase ale adevărului. Cât de mult pierdem cu toții din cauză că nu ne punem mințile la lucru ca să căutăm cu multă rugăciune iluminarea divină pentru a înțelegem cuvântul Său cel sfânt.

Cred că va avea loc o înaintare hotărâtă în mijlocul poporului nostru, o străduință mai serioasă de a ține pasul cu solia îngerului al treilea. Ne putem aștepta oricând la noi și cutremurătoare pretenții din partea lui Satana prin agenții săi, iar atunci nu ar trebui ca poporul lui Dumnezeu să fie treaz pe deplin, nu ar trebui ei să fie tari în tăria Celui puternic și înțelepți în înțelepciunea lui Dumnezeu? A venit o criză în guvernarea lui Dumnezeu, de aceea trebuie făcut ceva măreț și decisiv. Întârzierea nu va fi mult prelungită. Mânia lui [447] Dumnezeu nu va fi mult reținută, trebuie doar ca dreptatea să rostească acel cuvânt și ce confuzie va fi atunci! Voci și tunete, fulgere și cutremure, o pustiire universală. Acum este timpul ca noi să fim buni și să facem bine, în timp ce cu simțurile treze și cu teamă privim fiecare mișcare din conducerea lui Dumnezeu. Dacă viața și caracterul nostru vor semăna Modelului divin, vom fi ascunși cu Hristos în Dumnezeu.

Lumea e plină de dovezile iubirii lui Dumnezeu pentru omul căzut. Nu vom putea cuprinde niciodată cu mințile noastre finite cât de mult ne-a iubit; nu avem nicio unitate cu care să măsurăm, nu avem niciun criteriu cu care să comparăm, dar împreună cu Ioan putem spune că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât a dat pe singurul Său Fiu”, ca prin Hristos să ne dea viața veșnică. Acest subiect îmi umple mintea și este atât de măreț, atât de înălțător, încât sunt fascinată gândindu-mă la el.

Aceasta este o conferință în care se vor face progrese, dar vai, e nevoie de lucrători. Mă doare inima când mă gândesc la aceasta. Strigăte de ajutor vin din toate părțile. Se aude strigătul macedonean: „Vino și ajută-ne!” Trebuie să înălțăm cele mai serioase rugăciuni pentru ca Domnul să trimită lucrători în via Sa. El, în înțelepciunea Sa divină, poate face o selecție care va pune înțelepciunea noastră în umbră; dar orice face Dumnezeu, noi trebuie să acceptăm de bunăvoie. Este un timp solemn. Noi încercăm cât putem să arătăm poporului povara responsabilității lui. O, dacă botezul Duhului Sfînt ar veni asupra lucrătorilor ca ei să-L poată reprezenta pe Hristos în toate lucrările lor! Ah, de ce există așa de mare slăbiciune acum, când este nevoie de tărie și putere pentru a salva sufletele care pier în jurul nostru? Este o întreagă lume la care trebuie să se ajungă, care trebuie pusă la probă, și cine va putea să stea în picioare?

Am avut o vreme foarte plăcută în timpul întâlnirii. A fost o vreme foarte blândă astăzi. Nu puteam să avem un timp mai favorabil pentru această conferință.

Doctrinele populare ale acestui veac nu-L pot prezenta corect pe Isus. Mântuitorul nostru L-a prezentat pe Tatăl. El a înlăturat întunericul dens din fața tronului lui Dumnezeu, umbra diabolică pe care Satana a aruncat-o ca să-L ascundă pe Dumnezeu din vedere și din cunoștință. Hristos descoperă tronul lui Dumnezeu și-L descoperă lumii pe Tatăl ca fiind lumină și dragoste. Îmbrăcarea divinității Sale cu umanitatea aduce iubirea aceasta în bătaia clară a luminii, pentru ca omenirea să o poate înțelege; aceasta va naște în inimă dorința de a se ruga ca Moise: „Te rog, arată-mi slava Ta.” Amintiți-vă că urechea lui Dumnezeu este deschisă pentru rugăciunile noastre. „Cereți, și vi se va da; căutați, și veți găsi.” „Deci dacă voi, care sunteți răi, știți să le dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru din ceruri le va da lucruri bune celor ce I le cer!” Atunci de ce să nu-L credem pe Dumnezeu pe cuvânt? De ce să nu credem cu toată inima, cu toată mintea și cu tot sufletul? De ce să nu luăm în stăpânire, prin credință, natura divină? Este privilegiul nostru. Toate lucrurile sunt cu putință celui ce crede. Sunt atât de recunoscătoare în dimineața aceasta că am un Mântuitor viu.

Lăudați pe Domnul, de la El vin toate binecuvântările! Cum am putea să-L dezonorăm mai mult pe Dumnezeu decât prin faptul că nu ne încredem în El? Noi nu trebuie să ne descurajăm niciodată. Noi trebuie să avem răbdare, bunătate, trebuie să primim prin credință provizia abundentă pe care Dumnezeu este dispus să ne-o ofere și să-L așteptăm prin credință pe Domnul, [448] crezând că El va face ceea ce Îi cerem. Trebuie să cultivăm această așteptare a lui Dumnezeu prin credință, pentru că ea duce la un mare har spiritual și înnoiește puterea noastră ca a vulturului. El îi va da aripi, iar aceasta se face prin credință. Domnul să ne ajute – iată rugăciunea mea. Noi trebuie să ne ridicăm mai sus și mai aproape de cer în aspirațiile noastre. Să căutăm lucrurile de sus. Noi trebuie să ne ridicăm din părțile de jos ale pământului către o putere mai mare, spre o lumină mai plăcută. Noi trebuie să avem o iubire mai înaltă, o viață mai înaltă. Niciun creștin care se încarcă cu griji pentru lumea aceasta sau poartă cu el păcate îndrăgite nu va atinge punctul cel mai înalt la care trebuie să ajungă. Noi putem și trebuie să respirăm o atmosferă mai pură și să gustăm mai mult din bucuriile cerești. Avem nevoie de Hristos în fiecare zi și cu puterea Lui să strângem putere, să creștem în har pentru lupte mai grele și să căpătăm o perspectivă inspirată asupra lucrurilor cerești. Mâna străpunsă a Maestrului divin ne face semn ca să urcăm mai sus. „Fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea și aruncându‑mă spre ce este înainte, alerg spre țintă, către premiul chemării cerești a lui Dumnezeu în Hristos Isus.” O, dacă ne-am scula și ne-am lumina, căci lumina noastră vine și slava Domnului răsare peste noi! Cu cât copiem mai mult Modelul, cu atât mai multă înțelepciune și înțelegere vom avea despre frumusețea Lui minunată.

Tocmai m-am întors de la adunarea de la cinci dimineața. Spiritul rugăciunii ne-a fost împărtășit pentru o binecuvântare mai amplă și pentru ca bărbații cu poziții de răspundere să poată avea prezența și puterea lui Dumnezeu. Mulți sunt bolnavi, atinși de slăbiciuni, și Dumnezeu îi va ridica așa cum m-a ridicat și pe mine. El mi-a dat sănătate, putere și har, și El le va da la fel tuturor lucrătorilor Săi. O, ce bine ar fi dacă fiecare persoană aflată în poziție de răspundere în instituțiile noastre ar ști că Isus este un ajutor prezent la vreme de nevoie! Ei au nevoie să fie atrași dinspre ei înșiși mai aproape de Dumnezeu, ca să-i poată mângâia pe alții cu mângâierea cu care ei înșiși sunt mângâiați.

Avem nevoie să vedem minunata iubire a lui Dumnezeu, care L-a trimis pe Fiul Său în lume să moară pentru păcătoși, ca inima să fie zdrobită văzând slava crucii înălțate a lui Isus. Inimile se topesc! Binecuvântează suflete pe Domnul, și tot ce este în mine să laude Numele Lui cel sfânt. Sora mea, rugăciunea mea este ca Domnul să te binecuvânteze din belșug prin harul Său. [449]