RH, 22 martie 1892 – „Nu este treaba voastră să știți vremurile sau soroacele” I
Copiază link

RH, 22 martie 1892 – „Nu este treaba voastră să știți vremurile sau soroacele” I

Review and Herald, 22 martie 1892

„NU ESTE TREABA VOASTRĂ SĂ ȘTIȚI VREMURILE SAU SOROACELE”

Predică rostită de Ellen G. White la Lansing, Michigan,
5 septembrie 1891

„După patima Lui, li S-a înfățișat viu prin multe dovezi, li S-a arătat timp de patruzeci de zile și a vorbit cu ei cele privitoare la Împărăția lui Dumnezeu. Pe când mâncau ei împreună, le-a poruncit să nu se îndepărteze de Ierusalim, ci să aștepte acolo făgăduința Tatălui, «pe care», le-a zis El, «ați auzit-o de la Mine. Căci Ioan a botezat în apă, dar voi, nu după multe zile, veți fi botezați în Duhul Sfânt.» Cei ce erau adunați L-au întrebat, zicând: «Doamne, în vremea aceasta ai de gând să restaurezi Împărăția lui Israel?» El le-a răspuns: «Nu vă este dat vouă să știți vremurile sau soroacele pe care Tatăl le-a hotărât prin autoritatea Sa.»”

Ucenicii erau nerăbdători să știe timpul exact al venirii împărăției lui Dumnezeu, dar Isus le-a spus că ei nu trebuie să știe vremurile și soroacele, pentru că Tatăl nu le-a dezvăluit. A înțelege când va fi restaurată împărăția lui Dumnezeu, nu era cel mai important lucrul de știut pentru ei. Ei trebuiau să fie găsiți urmându-L pe Stăpân, rugându-se, așteptând, veghind și lucrând. Ei urmau să fie reprezentanții caracterului lui Hristos în lume. Ceea ce a fost esențial pentru o experiență creștină de succes în zilele ucenicilor, este esențial și în zilele noastre. „El le-a răspuns: «Nu vă este dat vouă să știți vremurile sau soroacele pe care Tatăl le-a hotărât prin autoritatea Sa. Ci voi veți primi putere când Se va coborî Duhul Sfânt peste voi și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria și până la capătul pământului.»”

Aceasta este lucrarea în care suntem și noi angajați. În loc să trăim în așteptarea unor vremuri speciale de trezire, noi trebuie să valorificăm cu înțelepciune ocaziile prezente, făcând ceea ce trebuie făcut pentru ca sufletele să poată fi salvate. În loc de a ne epuiza puterile minții în speculații cu privire la vremurile și soroacele pe care Domnul le-a păstrat sub stăpânirea Sa, tăinuindu-le de oameni, noi trebuie să ne supunem controlului Duhului Sfânt pentru a ne face datoriile prezente, pentru a da pâinea vieții nealterată de opinii omenești, sufletelor care pier în lipsa adevărului.

Satana este mereu gata să umple mintea cu teorii și calcule care îi va distrage pe oameni de la adevărul prezent și îi va descalifica de la vestirea soliei îngerului al treilea către lume. Așa a fost întotdeauna. Deseori, Mântuitorul nostru a trebuit să le vorbească mustrător celor care se complăceau în speculații și care erau tot timpul curioși în privința acelor lucruri pe care Domnul nu le-a descoperit. Isus a venit pe pământ pentru a împărtăși adevărul important oamenilor. El dorea să le impresioneze mintea cu necesitatea de a primi și asculta preceptele și învățăturile Lui, și de a-și face datoria prezentă, iar înștiințările Lui au fost date cu scopul de a le da cunoștințe pentru utilizarea imediată și zilnică.

Isus a spus: „Viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.” Tot ce s-a făcut și s-a spus, a avut în vedere acest obiectiv: de a fixa adevărul în mintea lor, ca ei să poată obține viața veșnică. Isus nu a venit să uimească oamenii cu mari anunțuri despre vreun timp special, când vreun mare eveniment va avea loc, ci El a venit pentru a-l învăța și mântui pe cel pierdut. El nu a venit pentru a trezi și satisface curiozitatea, căci El știa că aceasta nu va face decât să crească apetitul pentru curiozitate și extraordinar. Obiectivul Lui a fost acela de a împărtăși cunoștințe prin care oamenii să poată crește în tărie spirituală și să poată avansa în calea ascultării și a adevăratei sfințenii. El le-a dat doar acele învățături care erau potrivite necesităților vieții lor de zi cu zi, doar acel adevăr care putea fi dat altora pentru același scop. El nu le-a făcut oamenilor noi dezvăluiri, ci le-a deschis înțelegerii adevăruri care mult timp au fost ascunse sau înțelese greșit, din cauza învățăturilor false ale preoților și învățătorilor. Isus a pus pietrele prețioase ale adevărului divin în locul corespunzător, după rânduiala dată patriarhilor și profeților. După ce le-a dat aceste învățături prețioase, El a promis să le dea Duhul Sfânt prin care le puteau fi reamintite toate lucrurile pe care le-a zis.

Suntem în pericol continuu de a ne înălța mai presus de simplitatea evangheliei. Există o dorință intensă din partea multora, de a surprinde lumea cu ceva original, care să aducă oamenii într-o stare de extaz spiritual și să schimbe felul experienței actuale. Cu siguranță, există o mare nevoie de schimbare în ce privește experiența prezentă, pentru că sfințenia adevărului prezent nu este înțeleasă așa cum ar trebui. Schimbarea de care avem nevoie este o schimbare a inimii și se poate obține doar prin căutarea individuală a lui Dumnezeu pentru a obține binecuvântarea Sa, prin invocarea puterii Lui, rugându-ne fierbinte ca harul Lui să vină asupra noastră și caracterele noastre să fie transformate. Aceasta este schimbarea de care avem nevoie azi. Pentru realizarea acestei experiențe, ar trebui să exercităm energie perseverentă și să manifestăm seriozitate sinceră. Noi ar trebui să întrebăm cu sinceritate adevărată: „Ce trebuie să fac pentru a fi mântuit?”Ar trebui să știm exact ce pași facem spre cer.

Hristos le-a dat ucenicilor Lui adevăruri ale căror lărgime, adâncime și valoare, ei le-au apreciat sau înțeles puțin. Aceeași situație există și astăzi în mijlocul poporului lui Dumnezeu. Nici noi nu am reușit să prindem măreția și să percepem frumusețea adevărului pe care Dumnezeu ni l-a încredințat acum. Dacă vom avansa în cunoaștere spirituală, vom vedea dezvoltarea și extinderea adevărului în domenii la care puțin am visat. Însă nu se va dezvolta niciodată într-o direcție care să ne facă să ne imaginăm că am putea cunoaște vremurile și soroacele pe care Tatăl le-a așezat sub stăpânirea Sa. Din nou și din nou, am fost avertizată în ce privește fixarea datelor. Nu va mai exista niciodată o solie pentru poporul [958] lui Dumnezeu care să fie bazată pe timp. Nu vom ști timpul precis nici pentru revărsarea Duhului Sfânt, nici pentru venirea lui Hristos.

Înainte de a veni la această întâlnire, am căutat prin scrierile mele să văd ce aș putea să iau cu mine în Australia și am găsit un plic pe care era scris: „Mărturie dată cu privire la fixarea datelor, 21 iunie 1851. A se păstra cu atenție.” Am deschis-o și aceasta este ceea ce am găsit. Citim: „O copie a unei viziuni pe care Domnul i-a dat-o sorei White în 21 iunie 1851, la Camden, N.Y. Domnul mi-a arătat că solia trebuie să meargă și că nu trebuie să fie legată de timp, pentru că timpul nu va mai fi niciodată un test. Am văzut că unii au avut un entuziasm fals, născut din predicarea timpului. Am văzut că solia îngerului al treilea poate să stea pe propria-i temelie, că nu are nevoie de un timp care să o întărească, că va merge cu mare putere, că își va face lucrarea și că va fi scurtată în neprihănire.

Am văzut că unii făceau totul în funcție de toamna următoare. Adică, făceau calcule și se debarasau de proprietățile lor, pregătindu-se pentru acel timp. Am văzut că acest lucru a fost greșit, pentru că, în loc de a merge zi de zi la Dumnezeu, dorind cu seriozitate să-și cunoască datoria prezentă, ei s-au uitat înainte și și-au făcut calculele, ca și cum ar fi știut că lucrarea se va termina în toamna aceasta, fără să-L întrebe pe Dumnezeu despre datoria lor zilnică.

E. G. White
[Copiat la Milton, 29 iunie 1851, A.A.G.]

Acesta a fost documentul peste care am dat lunea trecută căutând prin scrierile mele, iar aici am altul care a fost scris în legătură cu un om care a fixat o dată în 1884, răspândind peste tot argumente pentru a dovedi aceste teorii. Raportul despre ceea ce făcea el, mi-a fost adus în tabăra de la Jackson, Michigan, și le-am spus oamenilor că nu trebuie să ia seama la teoria acestui om, pentru că evenimentul pe care l-a prezis nu va avea loc. Dumnezeu a așezat vremurile și soroacele sub stăpânirea Lui. De ce nu ne-a dat Dumnezeu această cunoaștere? Pentru că nu am fi folosit-o corect dacă ne-ar fi dat-o. Din această cunoaștere, ar rezulta o stare de lucruri în rândul poporului nostru, care ar întârzia foarte mult lucrarea lui Dumnezeu de pregătire a unui popor care să stea în marea zi care va veni. Noi nu trebuie să trăim sub emoția timpului. Noi nu trebuie să fim preocupați de speculații legate de vremurile și soroacele pe care Dumnezeu nu le-a descoperit. Isus le-a spus ucenicilor să „vegheze”, dar nu pentru un timp determinat. Urmașii Lui trebuie să fie în poziția celor care ascultă poruncile Căpitanului lor. Ei trebuie să vegheze, să aștepte, să se roage și să lucreze, pe măsură ce se apropie de timpul venirii Domnului. Însă nimeni nu va fi în stare să prevadă exact când va veni vremea, pentru că niciun om nu cunoaște nici „ziua, nici ceasul”. Nu veți fi în stare să spuneți că El va veni într-un an, doi sau cinci, și nici nu puteți amâna venirea Lui spunând că s-ar putea să nu fie decât peste zece sau douăzeci de ani.

Datoria poporului lui Dumnezeu este de a avea lămpile pregătite și aprinse, pentru a fi ca cei care Îl așteaptă pe Mire, când Acesta Se va întoarce de la nuntă. Nu aveți niciun moment de pierdut în neglijarea marii mântuiri care v-a fost asigurată. Timpul de probă al sufletelor se apropie de sfârșit. De la o zi la alta, destinul oamenilor este pecetluit. Chiar din această adunare, noi nu știm cât de curând mulți își vor închide ochii în moarte și vor fi înmormântați. Ar trebui să ne gândim că viața noastră trece repede și că nu suntem în siguranță niciun moment, dacă aceasta nu este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Datoria noastră nu este de a privi înainte spre un timp special, spre o lucrare specială care să fie făcută pentru noi, ci trebuie să mergem înainte în lucrarea noastră de avertizare a lumii, pentru că noi trebuie să fim martorii lui Hristos până la marginile lumii. Peste tot în jurul nostru sunt tineri, nepocăiți și neconvertiți. Ce facem pentru ei? Părinților, în ardoarea dragostei voastre dintâi, urmăriți convertirea copiilor voștri? Sau sunteți preocupați cu lucrurile acestei lumi, într-o asemenea măsură, încât nu depuneți eforturi serioase pentru a fi conlucrători cu Dumnezeu? Aveți o apreciere a lucrării și misiunii Duhului Sfânt? Înțelegeți voi că Duhul Sfânt este agentul prin care trebuie să ajungem la sufletele celor din jurul nostru? Când această întâlnire se va termina, veți pleca de aici și veți uita apelurile serioase care v-au fost adresate? Vor fi nesocotite soliile de avertizare, iar adevărul pe care l-ați auzit se va scurge din inima voastră așa cum se scurge apa dintr-un vas spart?

Apostolul spune: „De aceea, trebuie cu atât mai mult să luăm aminte la cele auzite, ca să nu fim depărtați de ele. Căci, dacă Cuvântul rostit prin îngeri s-a dovedit neclintit și dacă orice abatere și orice neascultare și-a primit pedeapsa cuvenită, cum vom scăpa noi dacă stăm nepăsători față de o mântuire așa de mare, care și-a avut începutul în cuvintele Domnului și care a fost confirmată de cei care au auzit-o, fiind adeverită de Dumnezeu cu semne, minuni și felurite puteri și cu darurile Duhului Sfânt, împărțite după voia Sa?”

Solia îngerului al treilea se dezvoltă într-o mare strigare, iar voi nu trebuie să vă simțiți liberi să neglijați datoria prezentă, și totuși să nutriți ideea că, într-un timp viitor, veți fi beneficiarii unei mari binecuvântări, atunci când, fără niciun efort din partea voastră, se va produce o reînviorare minunată. Astăzi trebuie să vă predați lui Dumnezeu, ca El să vă facă vase de cinste și să fiți potriviți pentru lucrarea Sa. Astăzi trebuie să vă predați lui Dumnezeu ca să puteți fi eliberați de eu, de invidie, gelozie, presupuneri rele, ceartă și de tot ceea ce L-ar dezonora pe Dumnezeu. Astăzi trebuie să aveți vasele curățate, pentru a fi gata pentru roua cerească, pregătite pentru revărsarea ploii târzii, deoarece ploaia târzie va veni și binecuvântarea lui Dumnezeu va umple fiecare suflet care este curățat de orice murdărie. Lucrarea noastră de azi este de a ne preda sufletele lui Hristos, ca să fim pregătiți pentru timpul de înviorare din prezența Domnului – pregătiți pentru botezul Duhului Sfânt. [959]