Scrisoarea 18, 1892
Preston, Melbourne, Australia, 15 aprilie 1892

CĂTRE J. H. KELLOGG
Battle Creek, Michigan

Iubite frate,

Îmi pare rău să-ți spun că scrisoarea ta referitoare la fratele Waggoner și dr. Paquin nu este înaintea mea. Willie este în Noua Zeelandă și i-am trimis scrisoarea lui. Atunci când a venit cartea adresată lui, i-am trimis-o. Nu am citit nimic din articolele fratelui Waggoner din Review. Dar, din modul în care Domnul mi-a condus mintea, cred că ești în pericol. Am sperat atât de mult și am crezut că Domnul, în dragostea și îndurarea Lui față de tine, ți-a dat o înțelegere mai clară a caracterului Lui și al lui Isus Hristos pe care L-a trimis, astfel încât, prin harul Lui, picioarele tale să fie fondate pe stânca solidă. Am sperat că, printr-o cunoaștere experimentală a ceea ce Isus este pentru tine și tu pentru El, vei putea lucra mai hotărât în domeniul religios decât ai făcut-o până acum. Tu ești într-o poziție de responsabilitate și ar trebui să ai o experiență zilnică în cunoașterea lui Dumnezeu și a lui Isus Hristos.

Multele avertismente pe care Domnul ți le-a trimis în bunătatea Lui iubitoare, m-au condus să-ți scriu despre această chestiune. Fii atent la poziția pe care o iei împotriva fratelui Waggoner. Nu ai cea mai clară dovadă că Domnul comunică lumina prin el? Atât eu, cât și oamenii de unde el a lucrat, am fost mult binecuvântați în urma lucrării sale. [977] Ai tu dovada că dr. Paquin, care a scris cartea în cauză, stă în poziția în care razele strălucitoare ale Soarelui neprihănirii pot cădea asupra lui? Ai tu dovada că este un instrument în mâinile lui Dumnezeu pentru a aduce razele luminii atât de esențiale pentru poporul lui Dumnezeu în aceste ultime zile, ca să le mărească credința și încrederea în lucrurile spirituale?

Mi-a fost arătat că în sanatoriul de la Battle Creek este mare nevoie de a umbla smerit înaintea lui Dumnezeu, pentru că Satana plănuiește capcane ca să prindă fiecare minte care nu este predată în întregime lui Dumnezeu, care nu caută zilnic lumină și înțelepciune de la Dumnezeu. Pentru medici, există ispite constante de a exalta știința mai presus de Dumnezeu care este conducătorul universului. Există pericolul ca medicii să părăsească, încetul cu încetul, simplitatea credinței Bibliei în puterea lui Dumnezeu. Acest lucru mi-a fost prezentat de mulți ani, ca fiind un mijloc eficient în a întuneca mințile celor care studiază pentru a deveni medici. Mulți s-au lovit de această piatră de poticnire și mulți alții se vor împiedica, pentru că nu sunt oameni smeriți, așa cum spune Biblia că trebuie să fie. Mi-a fost prezentat foarte clar pericolul la care sunt expuși tinerii noștri, dacă se asociază cu pedagogii dintr-o instituție medicală și ascultă argumentele lor. Dacă tinerii nu-și simt dependența zilnică de Dumnezeu, vor fi înșelați spre propria lor ruină.

Fratele meu, aici ai fost și vei fi în pericol: în cercetările tale științifice. Dacă nu crești [978] zilnic în cunoașterea și dragostea adevărului, crescând în Hristos, capul tău viu, ești într-un pericol categoric. În prezent, nu am nimic să-ți spun ție sau fratelui Waggoner despre autorul cărții publicate. Nu am energie pentru aceste întrebări, dar știu că Domnul a binevoit să-mi arate, în linii clare, pericolul în care ai fost și în care ești. Fii atent la modul în care favorizezi aceste lucruri care limitează puterea lui Dumnezeu. Timpul, când întregul pământ va fi luminat cu slava Sa, este chiar asupra noastră. Acea lumină începe deja să strălucească, iar studiul tău special ar trebui să fie acela de a ține pasul cu deschiderea providenței lui Dumnezeu, deoarece este un lucru teribil să fii orb spiritual. Este fatal pentru om să se simtă în siguranță când umblă în scânteile făcute de vreascurile lui. Sofisticăria va țese pentru tine o pânză foarte fină. Mi-e teamă că te va prinde în capcană.

A avut loc o dezvăluire minunată a domeniilor adevărului mult mai scump decât aurul din Ofir, dar tu nu ai auzit mult din adevăr și nu ai avut ocazia pe care au avut-o mulți, de a experimenta personal puterea lui. Vor fi circumstanțe care vor părea incompatibile cu judecata și rațiunea ta, iar tu vei critica aceste lucruri, fără să te ții strâns de lucrurile mărețe și prețioase care, dacă ar fi aduse în viața ta, ți-ar spori utilitatea, deoarece ai avea o cu totul altfel de credință. Sunt surprinsă și întristată în suflet să văd cât de puțină credință autentică există în lumea noastră. [979]

Fratele meu, vreau să îți spun că înțelepciunea omenească, fără a fi sfințită zi de zi, este o nebunie. Lucrurile de care ființele mărginite sunt foarte mândre, în ochii unui Dumnezeu sfânt sunt foarte slabe. Foarte mult este exprimat prin aceste cuvinte: „Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.” „Așa vorbește Domnul: «Înțeleptul să nu se laude cu înțelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăția lui. Ci cel ce se laudă, să se laude că are pricepere și că Mă cunoaște, că știe că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată și dreptate pe pământ! Căci în aceasta găsesc plăcere Eu», zice Domnul.”

Îmi amintesc bine mustrarea dată pentru dr. Sprague și dr. Fairfield, referitoare la faptul că au făcut greșeala atât de obișnuită printre medici, să spună că știința este totul. Satana a țesut o plasă în jurul picioarelor lor și s-a făcut atâta caz de puterile inerente în om și în natură, iar chestiunea a devenit atât de subtilă în influența ei, în felul în care au privit-o, încât puterea și slava lui Dumnezeu nu au fost înălțate. Ei s-au rătăcit în labirinturile scepticismului. Rânduielile harului, care ar fi ținut vie scânteia credinței, nu au fost considerate de importanță vitală. Ei nu au avut ulei în candelele lor. Ei nu au simțit că au nevoie de mijloacele pe care le folosește Dumnezeu pentru a face lămpile să ardă. Chiar și lucrarea de mijlocire a lui Hristos, prin care se primește tot ce tinde să ilumineze înțelegerea și să încălzească inima, nu a fost simțită de ei ca o necesitate. [980]

Hristos este singurul canal prin care omul poate avea acces la Dumnezeu și poate deveni părtaș naturii divine. Domnul Dumnezeu dă lumină celor care Îl caută sincer și serios, pentru că li Se dă pe Sine însuși. „Aceasta este vestea pe care am auzit‑o de la El și pe care v‑o propovăduim: Dumnezeu este lumină și în El nu este deloc întuneric.” De ce? Pentru că, pe calea Lui tainică, Dumnezeu Se descoperă pe Sine sufletului. „Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor simpli.” Dumnezeu înlocuiește ideile și invențiile oamenilor cu ideile Lui, iar aceste idei sunt minunate, nobile și luminoase.

Odată, acești tineri au fost dispuși să-și predea voința și ideile, voinței și căilor lui Dumnezeu. Dar ei au devenit confuzi din cauza ideilor tale despre știință. În timp ce îi poți iniția într-o pistă de investigație, tu nu le poți controla imaginația. Ideile omenești, înguste, confuze și obscure, au ajuns pentru ei ca strălucirea luminoasă a unei lămpi în miezul nopții. Ei au început să umble, pur și simplu, în scânteile făcute de vreascurile lor. Dacă I-ar fi consacrat lui Dumnezeu puterile minții, sufletului și trupului, ar fi fost o schimbare uimitoare cu privire la calitatea cunoștințelor dobândite, precum și la modul de dobândire al acestora. Studiul și cercetarea au fost esențiale, dar ei aveau nevoie să-și înțeleagă pericolul și să privească la Dumnezeu la fiecare pas – creatura să fie condusă de Creator. Pe măsură ce își primeau educația medicală, lecțiile cele mai importante trebuiau păstrate înaintea lor – lecții pe care le puteau învăța doar în școala lui Hristos. [981]

Ei aveau nevoie să devină blânzi și smeriți în suflet. Apoi ar fi avut puterea de a discerne lucrurile prețioase ale vieții viitoare. Ar fi înțeles ceva din taina evlaviei, din lățimea și adâncimea dragostei lui Dumnezeu care depășește cunoștința. Dar mințile lor au fost întoarse de la ceea ce este de importanță veșnică, spre idei și invenții omenești care glorifică omul și întunecă vederile clare pe care le-ar fi putut avea despre Dumnezeu. Singura lor speranță era să se agațe puternic de o putere din afara lor și mai presus de ei, și anume, de puterea Celui infinit. Apoi, dragostea lor și percepția lucrurilor spirituale ar fi crescut. Adevărul, în virtutea și puritatea lui, și-ar fi imprimat imaginea asupra sufletului și, astfel, mintea s-ar fi întărit și s-ar fi dezvoltat. Nu ar fi fost slabi, predispuși la greșeli continue și înțelegeri greșite.

Acești bărbați au căzut din pricina ideilor lor omenești despre știință. Eu știu că, dacă ai fi stat în lumina clară, dacă, în poziția ta de încredere, ai fi simțit nevoia de a umbla smerit și prudent înaintea lui Dumnezeu, dacă ai fi simțit zilnic nevoia harului, a puterii și a înțelepciunii Lui, ai fi putut fi ca o lumină strălucitoare într-un loc întunecos și ai fi putut conduce aceste biete suflete la Isus, singura lor speranță. Nu îți prezint acum această problemă ca să te descurajez, ci să te avertizez, ca să nu croiești căi întortocheate pentru picioarele tale și să nu-i conduci pe alții pe un drum greșit. Tu ai nevoie de iluminarea divină printr-o cunoaștere experimentală a lui Dumnezeu și a Mântuitorului nostru. Fratele meu mult respectat, ai nevoie de atingerea divină. „Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care‑L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va [982] învăța toate lucrurile și vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.”

În lucrurile spirituale, tu trebuie să atingi un standard mai înalt și am sperat foarte mult că boala și recuperarea ta, prin mila lui Dumnezeu, vor îndepărta o mare parte din ceața care a întunecat vederea ta spirituală. Știu că marea parte din discuția despre știință, este o cursă. Oamenii au opinii eronate despre știință. Ei ar trebui să caute sârguincios să vadă dacă Îl acceptă pe Hristos ca mântuitor personal. Întreaga noastră credință în Hristos e lipsită de valoare dacă nu Îl primim, individual, ca mântuitor personal. Acesta este punctul în care ai căzut. Propria ta mântuire este o chestiune de importanță veșnică pentru tine. E nevoie ca influența divină a Duhului lui Dumnezeu să lucreze zilnic asupra inimii tale, altfel, vei eșua în privința sarcinilor grele care apasă asupra ta. Responsabilitățile grele pe care trebuie să le porți, necesită mai mult decât înțelepciune și putere omenească, iar rugăciunile tale serioase pentru influențele cerești nu vor fi în zadar. Nu este suficient, pentru tine și pentru mine, să consimțim la adevăr. Avem nevoie de o cunoaștere practică a adevărului. Fiecare credincios în Hristos este un credincios în îndurarea lui Dumnezeu. Reînnoirea inimii este un miracol mult mai mare decât vindecarea bolilor corpului. Insuficiența lucrării Duhului Sfânt asupra bisericii este de deplâns. Însă Dumnezeu nu este de vină. El a oferit fiecare comoară din cer, în darul lui Isus Hristos. Dar cei care, precum Capernaum, au fost înălțați până la cer din punct de vedere al privilegiului, și-au neglijat oportunitățile și nu au fost împlinitori ai cuvântului. Ei [983] au fost necredincioși și L-au dezonorat pe Dumnezeu. Ei s-au agățat de propriile lor obiceiuri, idei și practici, în pofida mustrării Duhului lui Dumnezeu, a cărui lucrare este aceea de convinge lumea în ce privește păcatul, neprihănirea și judecata. Membrii bisericii nu au umblat în lumină, ci au ales să umble în scânteile făcute de vreascurile lor.

Prezența și puterea Duhului Sfânt în inimile oamenilor care pretind a fi poporul lui Dumnezeu, este singura lor speranță în aceste ultime zile de pericol. Să nu-i dați vreunei minți impresia că există, în natura umană, vreo putere de a-și produce puritatea și de a-și dezvolta un caracter frumos, pentru că acest lucru nu este adevărat. Este erezia lui Satana. „Fără Mine –  a spus Hristos – nu puteți face nimic.” Deplinătatea omului este în Hristos Isus. Motivul pentru care adventiștii de ziua a șaptea nu au o putere mai mare, este din cauză că mulți dintre ei au trecut dincolo de simplitatea lucrării. Ei planifică și îndeplinesc fără Dumnezeu. Domnul este gata să ne dea lumină. El trebuie să strălucească în fața lumii. „Nimeni nu caută priceperea Lui”, ci oamenii umbresc sfatul Lui prin cuvinte fără pricepere.

Îmi doresc, fratele meu, să stai sub umbra crucii. Razele Soarelui neprihănirii strălucesc chiar acolo. Nu am timp să-ți scriu mai mult acum, dar simt un interes profund pentru sufletul tău. Vorbește mai puțin, înalță mai puțin știința. Lasă-L pe Răscumpărătorul tău să fie Cel înălțat. Melodia cerului este lauda adusă lui Dumnezeu și Mielului. Aceasta sună prin vocile celor [984] zece mii de ori zece mii și mii de mii. De ce nu curge lauda de pe buzele noastre? De ce suntem atât de muți? Domnul este gata să-i dezvăluie bisericii Lui tot mai mult din puterea Lui minunată și să deschidă noi direcții de gândire în ceea ce privește marele plan de răscumpărare – dragostea, inegalabila dragoste care L-a mișcat să-L dea pe singurul Lui Fiu născut pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.

Permite-mi să-ți spun, dr. Kellogg, că nu este sigur pentru noi să-i angajăm ca învățători, în instituțiile noastre, pe cei care nu cred în adevărul prezent. Ei promovează idei și teorii care stăpânesc mintea cu o putere seducătoare, care acaparează gândurile, făcând o lume dintr-un atom și un atom dintr-o lume. Dacă am fi avut mai puțin de spus în ceea ce privește microbii și mai mult în ceea ce privește dragostea și puterea inegalabilă a lui Dumnezeu, L-am fi onorat mult mai mult pe Dumnezeu. Se stăruie prea mult asupra acestor lucruri, iar lucrurile pe care ar fi trebuit să le cunoaștem și care privesc interesul nostru veșnic, primesc prea puțină atenție. Aruncă un văl peste pământul nenorocit și decăzut, care e corupt din cauza răutății locuitorilor săi, și îndreaptă atenția spre lumea cerească. Este nevoie de mult mai multă educație în ce privește felul în care se poate avea, în această viață, o legătură vitală cu Dumnezeu prin Hristos, ca să fim potriviți pentru a ne bucura de cer și pentru a locui totdeauna cu Domnul nostru. Dacă vrem să ajungem la un ideal de caracter pur și elevat, trebuie să-L înălțăm pe Isus, exemplul desăvârșit. Înălțarea științei nu va îndeplini niciodată lucrarea. [985]

Te rog, dr. Kellogg, să vii aproape de Isus. Ai nevoie de El în fiecare clipă. Nu pot să spun mai mult acum, pentru că această scrisoare trebuie să ajungă la poștă, dar dacă Domnul îmi dă putere, voi scrie ulterior despre acest subiect. Propria ta scrisoare a solicitat acest lucru. Nu am primit niciun rând de la doctorul Waggoner sau A. T. Jones de când am venit în Australia.

Te rog să accepți aceste rânduri scrise în grabă de la cea care are cel mai profund interes pentru prosperitatea ta. [986]