Scrisoarea 5, 1889
Între Elmira și Canton
2 iunie 1889

CĂTRE H. MILLER

Dragă frate Howard Miller,

Sunt îngrijorată pentru tine. Din când în când, cazul tău mi-a fost prezentat în legătură cu lucrarea și cauza lui Dumnezeu. În adunările în care ai fost prezent, am prezentat principii generale, știind că dacă ai fi avut urechi de auzit și o inimă ca să înțelegi, le-ai fi primit ca rostite pentru tine. Când eram la Minneapolis am avut o Mărturie din partea Domnului pentru poporul Său; dar tu, la fel ca alții, nu ai recunoscut vocea. Nu ai răspuns, ci ai plecat de la întâlnire având înțelegeri greșite în mintea ta. Acționând tu însuți sub o impresie falsă, ai creat și altora impresii false.

Când am vizitat Pottersville, ai luat și tu parte la adunare, dar nu ai fost chiar în armonie cu mine în lucrarea pe care mi-a dat-o Domnul. Solia pe care El mi-a dat să o transmit a ajuns la niște urechi surde și la niște inimi insensibile. Dacă tu și alții care au căzut într-o înșelăciune similară v-ați fi adunat acolo și ați fi recunoscut că ați văzut lucrurile în mod greșit, ați fi ieșit din întuneric la lumină. Dar mândria voastră, îndreptățirea voastră de sine au fost la fel cu cele pe care le-au nutrit iudeii și v-au împiedicat să primiți lumina, la fel ca pe iudei. Ceea ce a fost lumină și binecuvântare pentru cei care au primit-o, a fost întuneric pentru cei care au respins-o. Am avut o solie de la Dumnezeu pentru popor, dar voi nu ați primit-o.

De ani de zile ești într-o mare lipsă spirituală și nu ți-ai recunoscut nevoia de a-L avea pe Hristos întrețesut în toate eforturile tale. Ar trebui să ai mai puțin eu și mai mult din Isus. În mod natural tu nu ești convingător [330] și este esențial pentru tine să ai o putere dătătoare de viață care să confere mai multă seriozitate eforturilor tale. Când ești pus într-o poziție în care te simți autorizat să dictezi și să stăpânești cu putere, îți slăvești slujba, dar nu ești dispus să devii tu însuți un ucenic. Nu accepți să fii sfătuit. Ești înclinat să faci după propria ta judecată, să dictezi, să critici, iar prin îngăduirea acestor obiceiuri ți-ai întărit tendințele pe care le ai în direcția aceasta. În mare parte ai fost plin de fariseism. Isus privește la tine cu durere, căci ai dovedit prin faptele tale că dacă ai fi trăit în zilele lui Hristos, ai fi făcut așa cum au fariseii, respingându-L pe Hristos.

Poate că arăți spre unii dintre frații noștri conducători care nu au primit lumina și nu s-au bucurat de ea, ci s-au interpus între lumină și popor, ca ea să nu ajungă la ei. Aceștia trebuie să dea socoteală lui Dumnezeu pentru poziția lor. Ei lucrează cu siguranță despărțiți de Hristos în loc să lucreze în armonie cu El; însă atitudinea și poziția lor vor fi o scuză pentru faptul că tu întorci spatele luminii pe care Dumnezeu a revărsat-o pe cărarea ta? Îmi pare rău că te afli într-o orbire atât de mare încât nu ești capabil să deosebești vocea lui Dumnezeu de vocea vrăjmașului. În mod repetat am prezentat înaintea ta și a altora faptul că va veni un timp de cernere, când tot ce poate fi zguduit va fi zguduit, ca să rămână acele lucruri care nu pot fi zguduite. Acum intrăm în acel timp. Spiritul tău este o ofensă față de Dumnezeu, pentru că tu nu primești lucrurile lui Dumnezeu, ci te înrolezi de partea dușmanului pentru a te împotrivi lui Dumnezeu tocmai în lucrarea pe care o face în acest timp. Predicile tale sunt uscate și lipsite de spiritualitate. Tăria ta este slăbiciune; cu toate acestea tu te sprijini pe înțelepciunea ta. Dacă nu cazi pe Stâncă să fii zdrobit, amprenta lui Dumnezeu nu poate fi pusă asupra ta. [331]

Hristos nu ar fi putut face nimic în timpul slujirii Lui pe pământ pentru salvarea omului căzut, dacă divinul nu ar fi fost întrețesut cu umanul. Capacitatea limitată a omului nu poate explica taina aceasta uimitoare – îmbinarea celor două naturi, divinul și umanul. Aceasta nu va putea fi explicată niciodată. Omul trebuie să se umple de uimire înaintea ei și să stea în tăcere. Cu toate acestea, omul are privilegiul de a fi făcut părtaș la natura divină și astfel el poate într-o anumită măsură să pătrundă taina aceasta. Demonstrația aceasta minunată a iubirii lui Dumnezeu a fost făcută pe crucea Calvarului. Divinitatea a luat natura omenirii. Cu ce scop? Pentru ca prin neprihănirea lui Hristos omenirea să poată deveni părtașă de natură divină. Unirea aceasta dintre divin și uman, care a fost posibilă în Hristos, este de neînțeles pentru mintea omenească. Lucrurile uimitoare care se vor produce în lumea noastră – cele mai mari evenimente ale tuturor veacurilor – nu pot fi înțelese de mințile lumești, nu pot fi explicate cu ajutorul științelor omenești. Puterile cerurilor vor fi clătinate. Hristos vine cu putere și cu slavă mare, însă venirea Lui nu este atât de mult o taină cât sunt cele ce vor avea loc înainte de evenimentul acesta. Omul trebuie să devină părtaș de natură divină, ca să poată rezista în vremurile rele care vin, când tainele agenților satanici vor fi la lucru. Numai cu puterea divină unită cu cea omenească pot rezista sufletele în acele vremuri de încercare. Hristos spune: „Despărțiți de Mine nu puteți face nimic.” Aceasta înseamnă că trebuie să existe mult mai puțin eu și mult mai mult din Isus.

Formele exterioare nu pot lua locul evlaviei interioare. Învățătorii iudei se înălțau pe ei înșiși ca neprihăniți. Pe toți cei care erau de altă părere îi numeau blestemați și închideau porțile cerului în fața lor, declarând că cei care nu au învățat în școlile lor nu sunt neprihăniți. Însă cu toată critica și rigurozitatea lor, cu toate formele și ceremoniile lor, ei erau o ofensă pentru Dumnezeu. Ei îi priveau de sus și îi disprețuiau tocmai pe cei care erau prețioși în ochii lui Dumnezeu. La fel, printre cei care pretind a crede [332] învățăturile credinței noastre, există persoane pline de fariseism. Dacă aceștia nu se prind în fiecare clipă de meritele sângelui Mântuitorului răstignit și înviat, vor predica predici lipsite de Hristos și vor deveni pietre de poticnire pentru sufletele care întreabă de calea mântuirii. Strategiile omenești, planurile omenești și sfaturile omenești vor fi fără putere. Numai în Isus Hristos va fi capabilă să stea în picioare biserica din imediata apropiere a venirii lui Hristos. Răscumpărătorul ei îi cere să înainteze în evlavie, să crească în zel, să înțeleagă tot mai bine pe măsură ce se apropie de sfârșit că înalta ei chemare este „de la Dumnezeu în Isus Hristos”.

Există încă adevăruri glorioase care vor fi descoperite poporului lui Dumnezeu. Privilegii și datorii despre care ei nici nu bănuiesc că ar exista în Biblie vor fi prezentate clar în fața urmașilor lui Hristos. Pe măsură ce pășesc pe cărarea ascultării plini de umilință, împlinind voia Sa, aceștia vor cunoaște tot mai mult cuvintele vii ale lui Dumnezeu și vor fi întemeiați în învățăturile drepte. Botezul Duhului Sfânt va risipi închipuirile omenești, va dărâma barierele înălțate de eu și va face să dispară simțământul că „eu sunt mai sfânt decât tine”. Se va vedea atunci în toți un spirit mai umil, mai multă credință și dragoste; eul nu va mai fi înălțat. Privește și trăiește. Spiritul lui Hristos, exemplul lui Hristos va fi demonstrat în poporul Său. Vom urma atunci mai îndeaproape căile și faptele lui Isus. Amvonul, editura și biserica vor da pe față mai multă umilință, mai multă stăpânire de sine, mai multă răbdare și bunătate, iar iubirea lui Isus ne va umple inimile. Îmi este imposibil să vă descriu rezultatul unei asemenea influențe.

Pe când eram la Pottersville, am încercat să vă prezint ce s-ar fi întâmplat dacă am fi fost cu toții într-o relație corectă cu Dumnezeu. Am afirmat cât de esențial este ca bărbații pricepuți și cu experiență în cunoașterea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos să intre în legătură cu fratele Van Horn, pe care l-au ales ca președinte. Dacă toate poverile vor fi lăsate să cadă [333] asupra lui, el nu va fi în stare să îndeplinească lucrarea rânduită lui. El nu este atât de ager în a deosebi nevoile situației, nici atât de îndemânatic în a rândui mijloacele în așa fel încât să fie împiedicate relele care ar putea să apară. Niciun om nu este perfect. Dar dacă bărbații din comitet asociați cu el vor sta în locul desemnat lor și își vor face partea cu interes neegoist, atunci vor putea face o lucrare bună, ca un întreg desăvârșit.

Michigan are nevoie în toate bisericile ei de bărbați care să lucreze, nu după înțelepciunea lor mărginită, ci sub iluminare divină. Inima mea tremură pentru Michigan. Starea de lucruri de aici este tristă. Întrucât am văzut că tu și fratele Fargo nu ați înțeles adevărul pentru acest timp, că luminii din cer i s-a opus rezistență, nu am nicio speranță că comitetul desemnat fratelui Van Horn îi va fi de ajutor, ci îi va fi mai mult o povară. El nu se poate simți liber să acționeze fără a consulta comitetul, iar aceștia nu umblă în lumină și nu contribuie la înaintarea lucrării, așa că nu vor fi pentru el nici ajutor, nici tărie și nici lumină. Dacă datorii solemne vor fi neglijate, cei care au stat direct în calea lui vor fi vinovați înaintea lui Dumnezeu de a fi neglijat lucrarea Stăpânului lor.

(semnat) Ellen G. White

Frate Howard Miller, am scris o scrisoare cuprinzătoare ție și fratelui Madison Miller, însă nu am reușit să fac câte o copie pentru voi amândoi, deoarece am fost obligată să mă ocup de o mulțime de lucruri urgente. Trebuie să-ți spun că întrucât ești orb spiritual, nu ești capabil să-i ajuți pe frații tăi. După ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întărești pe frații tăi. În eforturile tale, vei semăna semințe a căror recoltă nu îți va face plăcere să o seceri. Spiritul tău nu este drept înaintea lui Dumnezeu. Tu ai impresia că ești calificat să faci o lucrare mare, însă aceasta este din cauză că nu te cunoști. [334] Te îndemn să-ți umilești inima înaintea lui Dumnezeu și să fii convertit. Hristos a spus: „Despărțiți de Mine nu puteți face nimic.” Nu încerca să-i ajuți pe alții cât timp tu însuți ești în întuneric și ai nevoie să vezi lucrurile într-o cu totul altă lumină. Roagă-te mult, umilește-te înaintea lui Dumnezeu, întrucât aceasta este unica ta siguranță.

(semnat) Ellen G. White [335]