Scrisoarea 5, 1896

CĂTRE CEI AFLAȚI ÎN POZIȚII DE RĂSPUNDERE LA BATTLE CREEK

Dragi frați,

Vă spun în Numele lui Isus că aceia care-i învață pe alții în modul cel mai eficient, care fac planuri și le execută spre slava lui Dumnezeu sunt cei care așteaptă umili cuvântul lui Dumnezeu, care așteaptă și veghează cu înfometare pentru a primi călăuzirea și harul Său. Domnul a garantat prin cuvântul Lui că va da celui ce însetează să bea din apa vieții fără plată. Aceasta va fi în el un izvor de apă, care va țâșni în viața veșnică. El promite să sature cele mai profunde și mai urgente nevoi ale copiilor Săi.

Rugăciunea lui Pavel pentru frații lui a fost ca aceștia să poată fi plini de toată plinătatea lui Dumnezeu. Aceia care sunt plini în felul acesta nu ne vor dezamăgi niciodată, nici nu vor întrista Duhul lui Dumnezeu. Ei caută mai mult să fie bogați în credință și bogați în experiență decât să posede cele mai bogate comori pe care le poate oferi pământul, deoarece Îl au pe Hristos în suflet ca izvor al vieții. Și care este rezultatul? Ei dau pe față faptul că au un izvor lăuntric al evlaviei, dovedind că au gândul lui Hristos și că trăiesc și respiră într-o atmosferă curată, sănătoasă.

Frații mei, cum v-ați putut gândi că Domnul Și-ar conduce poporul să-și pună încrederea în bărbații care oferă sfaturi la Battle Creek? Îi va face Domnul pe aceia care vă sfătuiesc să-și întindă brațul puterii ca să adune mai multe și tot mai multe responsabilități, împovărând [1628] Conferința Generală cu noua ordine a lucrurilor și cu noi metode? Oare îi va îndruma El să-și asume responsabilitatea de a cuprinde totul? Luați în considerare starea spirituală a celor care sunt dornici să accepte poziția de administratori ai banilor și administratori ai conștiințelor altor oameni. Dacă ați avea vreun simț corect despre ceea ce implică aceste lucruri, nu v-ați aventura în această direcție, chiar dacă ați avea în măsură dublă talantul pe care îl aveți acum. Voi pur și simplu nu știți ce faceți. În scopul de a administra responsabilitățile legate de lucrarea esențială a conferinței este nevoie de un comitet format din bărbați care înțeleg dreptatea și echitatea. Aceștia trebuie să fie capabili să înțeleagă starea în care este lucrarea acolo unde se află ei, acolo unde așa de mulți oameni sunt adunați laolaltă.

Nici a douăzecea parte din lucrarea misionară internă, care trebuia făcută pentru a pune lucrurile în ordine în marea instituție de afaceri a casei de editură, nu a fost făcută la Battle Creek. Este nevoie de o reformă cât se poate de profundă în inima lucrării, totuși acolo este o orbire așa de mare, o orbire care a făcut ca oamenii să permită lucrurilor să curgă în voia lor, așa cum s-a întâmplat. Unde sunt bărbații care au teama de Dumnezeu înaintea ochilor, care-L iubesc pe Dumnezeu, care își iubesc semenii, care simt o grijă duioasă pentru tineri, care pot fi de folos în lucrare? Unde este bărbatul care poate sta ca președinte al Conferinței Generale în starea ei prezentă de încurcătură, confuzie și infirmitate? Orice bărbat, chiar dacă a făcut tot ce a putut mai bine, este acum criticat și privit cu suspiciune, pentru că poporul a fost învățat să privească la Battle Creek ca și cum acolo ar fi puterea lui Dumnezeu, sanctuarul în care locuiește prezența lui Dumnezeu. [1629]

O, dacă oamenii ar învăța să se gândească și să acționeze cu precauție atunci când trebuie purtate responsabilități sacre. Dacă poporul ar cunoaște adevărata stare a lucrurilor dinăuntrul administrației de la Battle Creek și lucrurile făcute în ultimii câțiva ani, mulți s-ar trage înapoi cu durere și oroare. Mă tem că credința lor ar fi așa de zdruncinată, încât nu ar mai avea niciodată credință. De ce nu se gândesc oamenii? De ce nu sunt înceți în a acționa atunci când este vorba să adopte metode noi și să adune responsabilități sporite sub administrația bărbaților care nu ezită să-și asume răspunderea asupra conștiinței altor oameni și asupra isprăvniciei altor oameni?

La inima lucrării sunt oameni care nu-și înțeleg responsabilitățile. Ei nu-și dau seama cât de mulți sunt în poziții de încredere și nu au o cunoaștere corectă despre Dumnezeu, cunoaștere care este viață veșnică. Ei nu știu ce înseamnă să-L sfințească pe Domnul ca Dumnezeu în inimile lor. Nu știu ce înseamnă să facă din Dumnezeu teamă și cutremur pentru ei. Dacă ar ști aceste lucruri, ar fi acum oameni umili, temători de Dumnezeu, de Dumnezeul cel viu. Însă, ca Iehu, ei s-au năpustit cu furie înainte, ca să-și asume poveri pe care nu le pot purta. Pentru că oamenii cunosc așa de puțin despre adevărata evlavie, pentru că au așa de puțină experiență reală în zidirea, puțin câte puțin, a lucrării și cauzei lui Dumnezeu, de aceea umblă cu pași mari, fără ca Dumnezeu să-i conducă pe cale.

Vă îndemn fierbinte să-L căutați pe Dumnezeu goliți de eul vostru. Atunci veți fi într-o poziție din care veți putea fi ușor învățați. Sfințiți pe Domnul în inimile voastre. El este mai presus de toți și înălțat, iar mantia slavei Sale umple [1630] templul. El este prea înțelept ca să greșească sau să fie înșelat, prea drept pentru a părtini vreo opinie omenească, prea puternic pentru a I se rezista, prea măreț și cutremurător în maiestatea Sa pentru a fi contemplat. Citiți descrierea făcută de Isaia despre ceea ce a văzut și pe măsură ce citiți, plecați-vă în praf și țărână înaintea Lui. Închinați-vă cu reverență Domnului oștirilor.

Umilirea de sine este foarte potrivită pentru cei care se ocupă de lucrurile sacre la Battle Creek. Eul trebuie umilit, nu doar din când în când, ci încontinuu. Dumnezeu v-a poruncit să puneți foc sacru în cădelnițele voastre, însă voi ați folosit deja prea mult focul obișnuit. Sunt unii bărbați care, dacă Dumnezeu îngăduie, și-ar asuma controlul absolut asupra minții și conștiinței semenilor lor, cu toate că ei nu știu din experiență ce înseamnă stăpânirea de sine. Domnul să vă ierte nelegiuirea și dacă Domnul, în marea Lui îndurare, Își va întoarce fața spre voi, apreciați iubirea Lui așa cum nu ați mai făcut-o niciodată. În măsura în care voi, care sunteți păzitori ai credinței și încrederii, aveți vederi corecte despre Dumnezeu, despre slava și sfințenia Lui, teama voastră de a nu-l ofensa va crește. Acest lucru este esențial ca să puteți fi în poziția în care Dumnezeu să vă poată impresiona mintea, oferindu-vă idei corecte despre Sine însuși.

Uneori situația mi se pare fără speranță, întrucât călcați exact pe urmele națiunii iudaice. Voi repetați istoria lor. Întreg universul ceresc este surprins să vadă care este starea spirituală a lucrurilor la Battle Creek. Din când în când, există un sentiment mângâietor, plăcut, însă aceasta nu este lucrarea profundă făcută de Duhul lui Dumnezeu. Tot cerul vede că dacă voi ați avea din experiență o cunoaștere mai corectă [1631] a adevărului, nu v-ați asuma niciodată jurisdicția și comanda peste semenii voștri, așa cum ați făcut-o. Nu v-ați gândi niciodată că voi puteți prelua controlul asupra marilor interese peste tot în câmp, fie aproape, fie departe. O astfel de ignoranță grosolană în ce privește administrarea lucrării lui Dumnezeu a intervenit doar din cauza îndepărtării de El.

Voi nu le-ați dat îngerilor cerești nicio șansă de a coopera cu voi, pentru că vă credeți prea înțelepți în judecată și în luarea deciziilor. Iubirea supremă pentru sine este o putere care vă subjugă. Voi nu știți din practică ce înseamnă adevărata dragoste pentru aproapele. Însă Hristos spune: „Cine păzește toată Legea și greșește într-o singură poruncă se face vinovat de toate.” După cum știți din fărădelegea lui Adam, nu mărimea actului face ca acesta să fie un păcat, ci faptul că sunteți în divergență într-un detaliu cât de mic față de voința exprimată a lui Dumnezeu. Acest fapt dovedește că păcatul stăpânește în inima voastră. Voi încă aveți comuniune cu vrăjmașul și nutriți atributele lui. Inima este împărțită. În mod indirect a avut loc o respingere a Duhului Sfânt al lui Dumnezeu și o răzvrătire față de legea Sa.

Dacă s-ar fi permis oamenilor să-și împlinească voia și să-și urmeze calea în legătură cu semenii lor, frații lor în credință, am fi avut o reprezentare despre ceea ce ar fi fost dacă mâna lui Dumnezeu nu ar fi acoperit poporul Său. Astfel de poziții nu am mai văzut să fie luate de adventiști de ziua a șaptea. Am fost făcută să apreciez valoarea sufletului omenesc și am dobândit o slabă idee despre cât de mult valorează un suflet pentru Dumnezeu. Apoi mi-a fost arătat cât de puțin apreciază omul sufletele pentru care a murit Hristos. [1632] Un spirit care a ruinat credința și a corupt principiile multora a dobândit o putere de control la sediul instituției de publicații din Battle Creek și în mare măsură a cuprins toată conducerea. Puținul respect manifestat față de unii dintre cei angajați acolo a făcut mult rău. Spiritul acesta a fost exercitat față de bărbați care sunt mult mai drepți decât cei care sunt în poziții de încredere. Din nou și din nou, sufletul meu a fost cuprins de o agonie ce nu se poate descrie, din cauza acestor lucruri, care mi-au fost arătate în desfășurarea lor. Voi v-ați îndepărtat mult de cale. Din cauza practicilor necinstite, simțul vostru de dreptate s-a pervertit. Iubirea față de sine este cea care predomină, iar iubirea față de Hristos aproape s-a stins.

Nu există nicio acțiune înfăptuită față de semenii voștri care să nu-L privească pe Dumnezeu. El este păzitorul etern, universal al dreptății. Voi nu puteți fugi de prezența Lui, chiar dacă ați vrea. El va lua poziție împotriva tuturor celor care vor comite un singur act de răutate față de semenii lor, mici sau mari, bogați sau săraci. Mâna Lui este întinsă ca o pavăză peste drepturile fratelui în fața fratelui. Niciun om nu poate răni sau zdrobi sufletul sau drepturile fratelui său fără să lovească mâna justiției care ține sabia.

Dacă oamenii ar fi liberi să se depărteze de cerințele Domnului și dacă ar putea să înalțe standarde ale datoriei pentru ei înșiși, ar exista o varietate de standarde, pentru a se potrivi diferitelor minți. Oamenii s-ar simți îndreptățiți să ia guvernarea din mâinile lui Dumnezeu și să acționeze ei înșiși ca dumnezei. Legea eului ar fi înălțată. Voia oamenilor ar fi supremă, iar voia cea înaltă și sfântă a lui Dumnezeu, care implică iubire față [1633] de moștenirea Sa, ar fi dezonorată și nesocotită. Când oamenii se simt liberi să-și aleagă propria cale, ei se află în luptă cu Dumnezeu. Nu este loc pentru zei sus în cer. Dumnezeu este singurul Dumnezeu adevărat. El umple tot cerul. Aceia care se supun acum voii Lui vor vedea fața Lui; iar Numele Lui va fi pe fruntea tuturor celor care sunt curați și sfinți.

Toate cele care lucrează în țara noastră ar trebui să îmbine atributele Martei și ale Mariei. Eul, egoismul, trebuie pierdut din vedere. Dumnezeu caută femei serioase ca lucrători, femei înțelepte, cu inima caldă, sensibile și credincioase principiului. El caută femei perseverente, care se vor gândi foarte puțin la sine și la interesele personale, care își vor desprinde mințile de la sine și le vor îndrepta spre Hristos, rostind cuvintele adevărului, rugându-se împreună cu persoanele la care pot avea acces, muncind pentru convertirea sufletelor. Sufletele încropite, îngăduitoare față de sine, concentrate pe sine, lacome se vor dovedi a fi cele mai mari pietre de poticnire pentru lucrarea lui Dumnezeu. Acestea se găsesc în fiecare lucrare pe care Dumnezeu a instituit-o.

Aceia care lucrează pentru Dumnezeu își vor da seama că unii oameni sunt inaccesibili. Aceștia par să fie ofensați de faptul că le invadați terenul privat al credinței și devoțiunii lor și nu-i privesc cu bunăvoință pe cei care sunt împreună lucrători cu Dumnezeu. Lucrătorii aceștia trebuie să-și întoarcă privirile de la ei către Isus, acordând multă atenție îndrumărilor aflate în lucrarea Lui. Hristos, nădejdea slavei, trebuie să ia chip în ei. Sufletul trebuie să fie dezbrăcat de orice mulțumire de sine. Întoarceți-vă privirea de la sine către Hristos. Depuneți eforturile cele [1634] mai serioase ca să imitați Modelul vostru, pe Isus Hristos. Agenții omenești care lucrează împreună cu Dumnezeu vor avea spiritul rugăciunii. Ei vor face tot ce este posibil ca sfințenia și neprihănirea Fiului lui Dumnezeu să fie transcrise în inimile lor și exprimate în viețile lor. Nu se va vedea fariseismul rigid, ci răbdarea, îndurarea, iubirea, umilința și pacea se vor da pe față în viețile lor.

Ce scuză avem, surorile mele, pentru că nu devotăm tot timpul posibil cercetării Scripturii, pentru a face din mintea noastră un depozit de lucruri prețioase, pe care să le putem prezenta celor care nu sunt interesați de adevăr? Se vor ridica surorile noastre în timpul situației de urgență? Vor lucra ele pentru Stăpânul lor? Ele trebuie să aibă Spiritul lui Hristos în aceeași măsură în care poartă Numele Lui. Ele trebuie să umble întocmai așa cum a umblat El, curățându-și sufletele de orice le mânjește, după cum Hristos însuși este curat. Când Hristos a murit pentru a răscumpăra întreaga rasă umană de la ruină, a avut în vedere cu siguranță lucruri mai mari decât cele la care sunt martori ochii noștri. Domnul nu a intenționat niciodată ca marea majoritate a oamenilor din lume să moară în păcatele lor. [1635]