Signs of the Times, 11 noiembrie 1889

AVEȚI LUMINĂ ÎN VOI ÎNȘIVĂ

Cuvântarea de dimineață, susținută de Ellen White în 19 octombrie 1888, Minneapolis

În cuvântul lui Dumnezeu avem cele mai prețioase făgăduințe, care ar trebui să ne dea curaj și încredere. Ele ar trebui să ne facă în stare să ieșim din incertitudine și din întuneric, și să ajungem în starea în care să fim siguri că Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Nimic nu lipsește din cămara de provizii a lui Dumnezeu.

Isus a spus: „Credeți-Mă că Eu sunt în Tatăl, și Tatăl este în Mine; credeți cel puțin pentru lucrările acestea. Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine va face și el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele și mai mari decât acestea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl.” Ucenicii lui Hristos au de făcut lucrări mai mari decât a făcut Hristos. Mai departe El zice: „Orice veți cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. Dacă veți cere ceva în Numele Meu, voi face.” Hristos a rostit aceste cuvinte pentru mângâierea tuturor celor ce au credință în El, și este privilegiul nostru să credem că Dumnezeu va face ceea ce a spus că va face.

Nu este destul să spui „cred”. Noi trebuie să exercităm credința cea vie, cea care pretinde promisiunile lui Dumnezeu ca fiind ale noastre, știind că sunt sigure și statornice. Dușmanul sufletelor noastre este încântat să ne fure aceste făgăduințe prețioase și să arunce întunericul peste ochii noștri, ca să nu fim în stare să ne însușim lucrurile cele bune pe care Dumnezeu vrea să le avem. Dumnezeu așteaptă să facă lucruri mari pentru noi, imediat ce intrăm într-o relație corectă cu El. Dar dacă rămânem în îndoială și necredință, dușmanul poate stăpâni mințile noastre [119] și să împiedice făgăduințele lui Dumnezeu. Necredința duce întotdeauna la mari pierderi pentru sufletele noastre. Despre un loc anume pe care Hristos l-a vizitat, ni se spune că „nu a putut să facă multe minuni acolo, din cauza necredinței lor”. Hristos nu poate lucra în favoarea noastră, dacă noi nu manifestăm credință în El. Noi ar trebui să ne educăm sufletele ca să avem credință în Dumnezeu. Însă, în loc să facă așa, cât de mulți își educă îndoiala! Am ascultat mărturie după mărturie, în cadrul adunării, în care nu s-a auzit niciun cuvânt de credință veritabilă, ci au făcut ca umbra să coboare peste toată adunarea. Nu este voia lui Dumnezeu să fim în această stare. Fraților și surorilor, avem privilegiul de a umbla în lumină, așa cum Hristos este în lumină. El este la dreapta noastră ca să ne întărească, și ne spune că vom face lucrări mai mari decât cele pe care le-a făcut El, pentru că El se duce la Tatăl. El este gata să ne împărtășească bogata binecuvântare și harul lui Dumnezeu.

Cum să vă încurajăm să aveți credință în Dumnezeu? Voi spuneți: „Cum pot să vorbesc despre credință, cum pot să am credință, când norii, întunericul și descurajarea vin peste mintea mea? Nu mă simt în stare să vorbesc despre credință, nu simt că aș avea vreo credință despre care să vorbesc.” Dar, de ce vă simțiți astfel? Pentru că i-ați îngăduit Satanei să-și arunce umbrele lui întunecate peste cărarea voastră și nu puteți vedea lumina pe care Isus o răspândește pe drumul vostru. Un altul spune: „Eu sunt foarte deschis; eu spun ceea ce simt și vorbesc ceea ce cred.” Este acesta cel mai bun lucru de făcut? Nu. Dumnezeu vrea să ne educăm să rostim cuvinte drepte – cuvinte care vor fi o binecuvântare pentru alții și care vor răspândi raze de lumină asupra sufletelor lor.

Poate că uneori suntem lipsiți de bucuria pe care ne-ar face plăcere să o experimentăm. Nu putem să fim atunci siguri că, totuși, făgăduințele lui Dumnezeu, în Isus Hristos, sunt „da” și „amin”? Făgăduințele lui Dumnezeu nu depind de sentimente. Ele au o temelie tot atât de diferită de cea a sentimentelor, ca lumina care diferă de întuneric. Noi trebuie să învățăm să acționăm pe baza principiilor, iar când vom învăța să facem așa, vom acționa pe baza înțelegerii și nu conduși de tot felul de emoții.

Hristos a spus: „Dacă rămâneți în Mine și dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereți orice veți vrea și vi se va da.” Fraților, puteți explica de ce nu suntem mai eficienți în slujirea față de alții și de ce nu suntem mai capabili, decât acum zece ani, să ajutăm biserica? Nu avem niciun motiv să nu creștem în putere și eficiență în lucrarea lui Dumnezeu. Domnul vrea ca noi să folosim fiecare fărâmă de capacitate pe care ne-a dat-o și, făcând așa, să creștem și să ne dezvoltăm capacitățile. Dumnezeu dorește să avem o înțelegere profundă a adevărului, așa cum este în Isus. Ar trebui să săpăm în mina adevărului pentru a găsi comorile bogate ale cunoștinței, care sunt ascunse în cuvântul lui Dumnezeu. Dacă ne folosim talentele pentru cercetarea Scripturii și pentru împărtășirea cunoștinței cu cei din jurul nostru, vom deveni canale de lumină. Nu îngăduiți canalului dintre Dumnezeu și sufletul vostru să se astupe. Voi nu trebuie să acționați conduși de circumstanțe. Nu ar trebui să dați ascultare sugestiilor lui Satana ca să nu vă paralizeze eforturile de a face bine.

Avem nevoie de religia Bibliei, căci, dacă Hristos rămâne în noi, și noi în El, vom înainta încontinuu în viața dumnezeiască. Dacă suntem legați de izvorul oricărei înțelepciuni și puteri, vom ajunge să fim bărbați și femei puternice în Hristos Isus. Dacă primim pe deplin adevărul de origine divină, cu siguranță vom fi sfințiți prin el. Iar când vor veni încercări, nu ne vom plânge, uitând de izvorul puterii noastre, așa cum au făcut copiii lui Israel. Noi trebuie să adunăm razele de slavă dumnezeiască și, în loc să ne ascundem lumina sub obroc sau sub pat, să o punem în sfeșnic, de unde va răspândi altora lumina. Talentele noastre trebuie să le punem la schimbător, ca să putem aduna mai multe talente pe care să le putem devota lui Isus. În felul acesta vom fi creștini în creștere, iar fiecare cuvânt pe care îl vom rosti va înnobila și va sfinți. Ar trebui să ne educăm să vorbim în așa fel încât să nu trebuiască să ne rușinăm când ne vom întâlni la judecată cu cuvintele pe care le-am rostit. Ar trebui să căutăm ca acțiunile noastre să fie de un astfel de caracter, încât să nu căutăm să ne ascundem când Mântuitorul le va cerceta. Hristos este aici în dimineața aceasta. Îngerii sunt aici pentru a măsura templul lui Dumnezeu și pe cei ce se închină în el. Istoria acestei conferințe va fi prezentată înaintea lui Dumnezeu. Fiecare adunare este înregistrată – spiritul manifestat, cuvintele rostite, acțiunile făcute, toate sunt notate în cărțile din cer. Fiecare amănunt este înregistrat cu aceeași fidelitate cu care un artist ne trasează trăsăturile într-un tablou.

Noi trebuie să luptăm lupta cea bună a credinței. Satana va încerca să rupă legătura pe care credința o realizează între sufletele noastre și Dumnezeu. El va încerca să ne descurajeze, spunându-ne că nu suntem vrednici de harul lui Dumnezeu și că nu trebuie să sperăm că vom primi vreunul dintre favoruri, pentru că suntem păcătoși. Aceste sugestii nu trebuie să ne distrugă încrederea, pentru că este scris: „Isus Hristos a venit în lume ca să-i salveze pe păcătoși, dintre care cel dintâi sunt eu.” Nu există niciun motiv pentru care să nu cerem împlinirea făgăduințelor lui Dumnezeu. Nu există niciun motiv pentru care să nu fim purtători de lumină. Nu există niciun motiv pentru care să nu înaintați, pentru care să nu fiți din ce în ce mai inteligenți în înălțarea de rugăciuni și de mărturii, și pentru care să nu se vadă că Dumnezeu aude și răspunde cererilor noastre.

Astăzi ar trebui să avem mai multă înțelepciune și încredere decât am avut ieri. De ce ne mulțumim atât de ușor cu slabele noastre realizări? De ce ne oprim, mulțumiți cu experiența deficitară pe care o avem? Nu ar trebui să ne hrănim numai cu laptele din cuvântul lui Dumnezeu, ci ar trebui să căutăm hrana aceea tare, pentru a deveni femei și bărbați puternici în Hristos. Dumnezeu vă va da orice lucru pentru care sunteți pregătiți, orice va fi de folos pentru întărirea voastră. El va face pace cu voi dacă depindeți de puterea lui. Dar nu va lăsa ca puterea Lui să cadă peste voi, fără ca voi să faceți vreun efort din partea voastră. Voi trebuie să cooperați cu Dumnezeu în lucrarea de mântuire.

Trebuie să creștem în cunoștința Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. Trebuie să ne educăm să vorbim despre credință, să ne rugăm în credință și să ne reținem ca să nu aruncăm nicio sămânță de îndoială și descurajare. Dorința noastră este ca tinerii, după această conferință, să pornească ca să devină lucrători cu experiență în cauza lui Dumnezeu. Fie ca lucrătorii mai vârstnici să ia seama și să traseze cărări drepte pentru picioarele lor, pentru ca cel șchiop să nu se împiedice pe drum. Niciun străjer sau păstor al turmei să nu se așeze pe scaunul de judecată ca să-i critice pe alții, ca să arate spre defectele și greșelile fraților. Oh, dacă fiecare dintre participanții la această întâlnire ar lua poziție de partea Domnului! Noi trebuie să avem lumină în noi înșine. Nu credeți orice, doar pentru că alții spun că este adevăr. Luați-vă Biblia și cercetați personal. Rugați-l pe Dumnezeu să pună Duhul Său peste voi, ca să puteți cunoaște adevărul și să-i înțelegeți principiile. Dacă dobândiți o experiență de felul acesta, nimic nu vă mai poate despărți de adevăr. Veți fi atunci ca Daniel în groapa cu lei sau ca Iosif în închisoarea faraonului.

Din lumina pe care mi-a dat-o Dumnezeu, pot să spun că nici jumătate dintre cei care afirmă a crede adevărul prezent, nu au o înțelegere profundă a soliei îngerului al treilea. Mulți cred adevărul pentru că l-au auzit prezentat de către cineva în care au încredere. Când cei din poporul nostru vor cerceta cuvântul lui Dumnezeu în mod personal, nu vom mai auzi atâta murmurare, cum se aude astăzi. Avem nevoie de credința aceea care ne conduce să studiem personal Biblia și să-L credem pe Dumnezeu pe cuvânt.

Hristos spune: „Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine va face și el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele și mai mari decât acestea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl. Și orice veți cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. Dacă veți cere ceva în Numele Meu, voi face. Dacă Mă iubiți, veți păzi poruncile Mele. Și Eu voi ruga pe Tatăl, și El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac.”

Fraților, trebuie să faceți pași de înaintare. Dumnezeu vrea ca fiecare dintre voi să se întoarcă de la nelegiuirea lui și să se lege de El, izvorul oricărei înțelepciuni și al adevărului, pentru ca atunci când vă deschideți buzele, să curgă de pe ele cuvintele lui Hristos. Să nu lăsăm ca Duhul lui Dumnezeu să vină printre noi și să curgă de la inimă la inimă? Duhul lui Dumnezeu este aici, în dimineața aceasta, și Domnul știe cum primiți cuvintele pe care vi le-am adresat cu această ocazie. [120]